Repartizarea pe nivele de educație relevă că, preponderente în numărul total al șomerilor înregistrați, în 2016, în regiunea Sud Muntenia, erau persoanele cu nivel de educație primar, gimnazial si profesional (84,8%) comparativ cu ponderea persoanelor cu nivel de educație liceal și postliceal (13%) și cu nivel de educație universitar (2,2%). Față de anii anteriori se constată o scădere a ponderii persoanelor cu nivel de instruire ridicat.
În regiunea Sud Muntenia șansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educație este mai scăzut. În acest sens un factor îngrijorător este reprezentat de creșterea numărului de tineri NEETs (Not in employment, education or training – tineri cu varste cuprinse intre 15 si 24 ani care nu sunt activi pe piața muncii, nu sunt implicați în educație sau în alte programe de formare) fapt care indică dificultăți în tranziția de la sistemul de educație la piața muncii și reprezintă una dintre categoriile cărora ar trebui sa li se acorde o atenție deosebită în perioada următoare.
Conform Eurostat în 2016, în regiunea Sud Muntenia, 22,4% din tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani nici nu învață și nici nu lucrează, iar nivelul acestui indicator este foarte mare prin comparație cu cel național și european (17,4% la nivel național și 11,6% la nivel EU 28). Pentru tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care nici nu învață și nici nu lucrează situația este și mai îngrijorătoare (aceștia reprezintă 28,8% din totalul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani la nivel regional, 21,9% la nivel național și 15,2 la nivel EU 28).
Fluctuația ratei de ocupare, decalajul până la atingerea obiectivului stabilit prin Strategia Europa 2020, rata șomajului și al șomajul de lungă durată peste media la nivel național, șomajul ridicat al tinerilor – direcționează sistemul de ÎPT către:
- anticiparea nevoilor de calificare și adaptarea ofertei la nevoile pieței muncii
- acțiuni sistematice de informare, orientare și consiliere a elevilor
- abordarea integrată a formării profesionale inițiale și continue, din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți
- implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forței de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu și-au găsit un loc de muncă după absolvirea școlii.
- parteneriate active cu agenții economici, cu Agențiile de Ocupare a Forței de Muncă, autorități și alte organizații care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenților – prioritate permanentă a managementului școlar.
- identificarea și eliminarea unor dezechilibre între planurile de școlarizare și nevoile de calificare
- planurile de școlarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a profilurilor tehnic și servicii, precum și diversificarea și modernizarea ocupațiilor din aceste domenii (cu accent pe creșterea nivelului de calificare și noile tehnologii), dar și prioritățile strategice sectoriale pentru agricultură și dezvoltare rurală.
Leave A Comment