Infrastructura educaţională constituie un element vital ale mediilor de învăţare din şcoli şi universităţi. Rezultatele cercetărilor în domeniu sugerează că infrastructura de foarte bună calitate conduce la îmbunățățirea predării, a rezultatelor școlare ale elevilor şi reducerea abandonului şcolar, pe lângă alte beneficii. Studiile recente au arătat că elementele de mediu şi de proiectare ale infrastructurii şcolare împreună explică 16% din variația progresului școlar al elevilor. Acest studiu evidenţiază faptul că proiectarea infrastructurii educaţionale influențează procesul de învăţare prin trei factori interdependenți : naturalețe (de ex. lumina, calitatea aerului), stimulare (de ex. complexitatea, culoarea) şi individualizare (de ex. flexibilitatea spaţiilor de învăţare).
Analiza datelor furnizate de INS, pentru perioada anilor școlari 2015/2016-2016/2017, referitoare la dotările existente in unitățile de învățământ profesional și tehnic, pune în evidență că numărul de laboratoare și de ateliere a a
vut o evoluție diferită de la o regiune la alta.
În regiunea Sud Vest Oltenia, numărul laboratoarelor școlare a crescut de la 971 la 977, însă evoluția pe județele componente este diferită: în timp ce în Dolj, Gorj și Vâlcea numărul de laboratoare a crescut, în Mehedinți și Olt au fost înregistrate scăderi.
Numărul de ateliere școlare în învăţământul liceal, profesional şi postliceal a avut deasemenea o evoluție diferită la nivel regional, însă se remarcă faptul că regiunile în care numărul de ateliere este în creștere (Nord Vest, Sud Muntenia, Vest) este mai mic decât numărul de regiuni în care acest număr a scăzut (Centru, Nord Est, Sud Vest Oltenia, București Ilfov, Sud Est).
Unul din posibilele motive pentru care s-a întâmplat acest lucru este acela că, în corelare cu dezvoltările curriculare pentru învățământul profesional, cea mai mare parte a instruirii practice se desfășoară la agentul economic. În interiorul regiunii, județele Dolj și Gorj au înregistrat ușoare creșteri ale numărului de ateliere, Oltul a rămas la aceleași valori, iar Mehedinți și Vâlcea au avut scăderi, cea mai însemnată fiind în Vâlcea, unde numărul de ateliere s-a micșorat cu 22 de la un an școlar la altul.
Pentru desfășurarea procesului educațional, dar și pentru rezolvarea problemelor administrative, unitățile de învățământ din regiune sunt dotate cu PC-uri, acestea fiind tot mai des utilizate la orele de studiu, dar și în activitatea de laborator. În mod practic, nu există școală fără minim o rețea de calculatoare. Cu toate acestea, numărul de computere utilizate în învăţământul liceal, profesional şi postliceal din Sud Vest Oltenia a înregistrat o scădere în anul 2016-2017 față de 2015-2016, regiunea noastră fiind singura din țară în care s-a intâmplat acest fapt.
Creșterea cea mai mare de număr de PC-uri este în regiunea Vest, unde numărul a fost cu 440 mai mare în 2016-2017, față de anul anterior.
În județele componente ale Olteniei, situația este diferită, în 2016-2017 față de 2015-2016: în timp ce în Dolj s-a înregistrat o creștere cu 47 a numărului de PC-uri, iar în Gorj o creștere de 7 PC, în celelalte trei s-au produs scăderi, în Mehedinți cu 33, în Olt cu 52 și în Vâlcea cu 117 (cea mai însemnată scădere).Referindu-ne strict la baza materială a învățământului liceal din regiunea Sud Vest Oltenia, din cifrele statistice oficiale, rezultă că în anul 2016-2017, comparativ cu anul școlar anterior, s-au înregistrat:
- scădere cu 19 a numărului de săli de clasă și cabinete școlare;
- creștere cu 2 a numărului de săli de gimnastică;
- creștere cu 1 a numărului de laboratoare;
- scădere cu 28 a numărului de ateliere școlare;
- scădere cu 123 a numărului de PC-uri utilizate în procesul de învățământ (din care 76 utilizate de elevi și 47 utilizate de profesori);
- scădere cu 1 a numărului de unități școlare conectate la internet;
- creștere cu 13 a numărului de calculatoare conectate la internet.
Din cifrele de mai sus, se observă că în ceea ce privește creșterile, acestea nu sunt spectaculoase, însă se remarcă utilizarea mai redusă a tehnologiei moderne la clasă (în speță, PC-urile). Se semnalează acest lucru, mai ales în mediul urban din județele Gorj, Mehedinți și Olt și în mediul rural din Dolj și Vâlcea.
Ca stat membru UE, România are acces la finanțare extrabugetară pentru infrastructura educaţională. România beneficiază de Fondul European pentru Dezvoltare Regională şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. În total, România are la dispoziţie aproximativ €850 milioane (puţin peste 1 miliard de dolari) pentru a investi în infrastructura şcolară până în 2023. Aceste fonduri constituie o oportunitate incredibilă de soluționare a decalajelor mari privind infrastructura educaţionale între cele peste 19.000 de unităţi de învăţământ în care sunt înscriși peste 3,4 milioane de elevi.
Leave A Comment