Fenomenul migraţiei s-a declanşat în România imediat după Revoluţie, însă a crescut în amploare de la un an la altul, mai ales după ce aderarea la Uniunea Europeană le-a oferit accces nelimitat cetăţenilor români la locurile de muncă din ţările occidentale.Conform INS, emigrația definitivă din regiunea Sud Vest Oltenia a înregistrat o evoluție fluctuantă în perioada 1990-2015. La nivel regional numărul cel mai mare de emigranți s-a înregistrat în anul 1991, similar cu nivelul național. Județele înregistrează în această perioadă aceeași fluctuație ca și regiunea. În anul 2015 se constată o creștere a emigrației definitive în toate județele din Oltenia.infraed-1

În ceea ce privește vârsta emigranților definitivi, grupa 25-64 ani este cea mai numeroasă, lucru firesc de altfel, dat fiind faptul că, pe de o parte are cel mai mare număr de persoane cuprinse, iar pe de altă parte pentru că își găsesc cel mai ușor un loc de muncă în afara României. Numărul emigranților din grupele de vârstă 0-24 ani au cunoscut o creștere semnificativă în perioada 2010-2013, după ce în 2002-2009 s-au menținut la un nivel destul de scăzut. Situația pe județe este similară, chiar dacă aceste creșteri nu sunt de aceeași intensitate în toate zonele. În perioada 2014-2015 se observă o scădere a emigrației pe segmentele de vărstă 0-14 și 20-24 ani, în majoritatea județelor regiunii, excepția fiind pentru cei de 15-19 ani, care au crescut ca număr . Excepție este județul Olt, la care emigrația definitivă a scăzut pe toate grupele de vârste tinere (0-24 ani).Plecarea tinerilor din țară are cauze diverse: își urmează părinții (cei de 0-14 ani), nu își găsesc un loc de muncă în țară sau își doresc unul mai bine plătit (cei de 20-24 ani).Prezintă interes și analiza numărului de emigranți temporari la nivelul regiunii și județelor. Datele oficiale disponibile arată că în perioada de după 2012 numărul persoanelor de 0-14 ani care pleacă din țară este în continuă scădere. A crescut, însă, numărul de emigranți temporari pentru celelalte grupe de vârstă, cele mai mari creșteri fiind pentru persoanele de 25-64 ani. Datele statistice oficiale înregistrează însă doar migraţia internă şi externă rezultată din schimbările oficiale de domiciliu. În realitate nu poate fi însă ignorat fenomenul îngrijorător al emigrației necontabilizate la nivel naţional, în special în rândul tinerilor şi al persoanelor calificate, cu tendință de accentuare pe termen mediu.

O cercetare a Națiunilor Unite arată că, între anii 2000 şi 2015, numărul românilor de peste hotare a crescut în medie cu 7,3% pe an, datele ONU precizând și faptul că, în anul 2015, 3,4 milioane de români locuiau în străinătate, cei mai mulți în Spania şi Italia.