Deși nu este o condiționalitate ex-ante în conformitate cu prevederile Acordului de Parteneriat al României (AP) Strategia pentru modernizarea infrastructurii educaționale este o condiție pentru asigurarea coerenței și consecvenței intervențiilor la nivelul infrastructurii educaționale în perioada 2014-2020, în special pentru fondurile alocate prin Programul Operațional Regional 2014-2020.
Strategia pentru modernizarea infrastructurii educaționale este transversală celor 4 strategii dezvoltate de Ministerul Educației Naționale prin Cadrul strategic al educaţiei şi formării profesionale asigurând pe term scurt cadrul general pentru alocarea fondurilor europene în vederea îndeplinirii obiectivelor și indicatorilor asumați prin cele 4 strategii naționale și propune o viziune globală pe termen lung 2025-2030, asupra dezvoltării/consolidării infrastructurii educaționale și a formării profesionale inițiale și continue, dincolo de perioada de finalizare a accesării fondurilor.
Strategia pentru modernizarea infrastructurii educaționale a fost elaborată în baza unei analize multidimensionale a sistemului de educație și formare profesională din România din perspectiva a patru dimensiuni:
- nevoile de ansamblu ale instituțiilor de educație și formare profesională pentru a oferi învăţământ de calitate (de la nivel ante-preșcolar la învățământ terţiar);
- tendinţe demografice;
- alternative de transport pentru elevi;
- nevoia de competenţe solicitate pe piaţa forţei de muncă.
biectivul principal al strategiei este de a asigura criterii cuantificabile de prioritizare a investițiilor care să contribuie la îmbunătățirea accesului la educație și la îmbunățățirea calității și relevanței serviciilor furnizate de către unitățile de educație și formare profesională.
Strategia pentru modernizarea infrastructurii educaționale propune alocarea fondurilor pentru investiții în infrastructura educațională în funcție de 3 piloni strategici
- Pilonul 1 – Acces la serviciile educaționale
- Îmbunătățirea accesului la servicii educaționale în zonele insuficient deservite și în unitățile de învățământ supraaglomerate.
- Creșterea capacității de școlarizare în învățământul antepreșcolar și preșcolar.
- Îmbunătățirea condițiilor de cazare și posibilităților de transport pentru elevi și studenți.
- Pilonul 2 – Calitate, condiții de siguranță și funcționare a spațiilor de învățare
- Dezvoltarea și actualizarea cadrului legislativ al infrastructurii școlare pentru asigurarea unui mediu propice pentru spațiile de învățare.
- Îmbunătățirea calității condițiilor de siguranță și de funcționare a spațiilor de învățare.
- Pilonul 3 – Calitatea și relevanța mediilor de învățare
- Asigurarea și dezvoltarea unor medii de învățare de calitate care să sprijine procesul de învățare.
- Îmbunătățirea calității și relevanței mediilor de învățare pentru stimularea dezvoltării competențelor solicitate pe piața forței de muncă sau fundamentale pentru succesul în viață și în societate.
Principalele concluzii care s-au desprins în urma analizei multidimensionale derulate pentru fundamentare a strategiei și care sunt transpuse în cadrul măsurilor specifice definite pentru fiecare din piloni mai sus enunțați sunt:
- în ceea ce privește învățământul primar/gimnazial și liceal din România infrastructura curentă (clădiri) este suficientă pentru a acoperi nevoile de acces la educație pentru elevi, date fiind tendințele demografice, însă această infrastructură necesită investiții pentru a asigura/a îmbunătăți condițiile de siguranță și funcționare a spațiilor de învățare (asigurarea condițiilor minime de funcționare) și pentru a îmbunătăți calitatea și relevanța mediilor de învățare (asigurarea și dotarea corespunzătoare a unităților de învățământ).
- în ceea ce privește învățământul primar/gimnazial din mediul urban sunt necesare investiții pentru extinderea și modernizarea spațiilor de învățare astfel încât să se reducă fenomenul de supraaglomerare care conduce la funcționarea în schimburi și totodată să se permită implementarea programelor educaționale remediale/ de sprijin precum After school.
- În ceea ce privește învățământul antepreșcolar și preșcolar este necesară suplimentarea spațiilor curente (creșe și grădinițe) pentru a răspunde nevoilor de acces la acest nivel de educație în zonele insuficient deservite.
- în ceea ce privește învățământul profesional și tehnic și învățământul superior sunt necesare investiții pentru reabilitarea și modernizarea infrastructurii educaționale curente pentru a asigura o mai bună corelare cu solicitările pieței muncii și totodată investiții care să permită accesul unui număr mai mare de persoane din mediu rural și medii dezvantajate prin îmbunătățirea spațiilor de învățare existente și creșterea / ameliorarea spațiilor de cazare.
Leave A Comment