Populaţia activă de 15 ani și peste, din regiunea Sud-Vest Oltenia număra, în 2016, 873.649 persoane, reprezentând 10,27% din populaţia activă a ţării, de 8.978.646 persoane. Urmărind cifrele din perioada 2002-2016, se observă o reducere substantială, de 25% (în 2016 față de 2002) a populației active la nivelul regiunii, procent mult mai mare față de reducerea la nivel național, de 11% în aceeași perioadă. Scăderea este aproape constantă pe perioada analizată, excepție făcând anii 2006, 2008 și 2014 când s-au înregistrat ușoare creșteri ale numărului de persoane active față de anii precedenți.  Pe sexe, situația este similară, scăderea fiind mai evidentă pentru populația activă feminină (32% scădere față de 18% în cazul populației masculine).

Pe medii rezidențiale, analiza relevă faptul că, în mediul urban, populația activă a crescut numai în perioada 2002-2006, iar în restul perioadei a de analiză a avut o evoluție fluctuantă, însă tendința generală a fost de diminuare. Procentul total de scădere în 2016 față de 2002 a fost de 11,5%. În mediul rural situația a fost și mai drastică, scăderea în 2016 față de 2002 ajungând la  34%. Atât pe sexe, cât și pe medii rezidențiale, scăderile de la nivelul regiunii sunt mult peste cele de la nivel național, fapt de natură să conducă la dezechilibre majore în ceea ce privește asigurarea forței de muncă în sectoarele economice.

infraed06Rata de activitate totală din regiune a avut, în perioada de analiză 2002-2016, evoluții diferite. În perioada 2002-2014 procentele au oscilat, în jurul valorii de 66%, diminuările și creșterile nedepășind 2% de la un an la altul, similar nivelului național. O situație diferită a fost înregistrată, însă, în perioada următorilor doi ani, când rata de activitate regională a scăzut cu peste 4% (de la 66,8% în 2014, la 62,2% în 2016). Analiza pe sexe relevă faptul că rata de activitate a populației feminine din Sud Vest Oltenia a scăzut cu 9% în anul 2016, față de anul 2002, cea mai însemnată scădere anuală fiind de 5,5% (în 2015 față de 2014). În anul 2016, acest indicator a continuat să scadă ca valoare, însă în ritm mai scăzut.Rata de activitate pentru populația masculină regională a avut evoluții fluctuante, în 2016 înregistrând 71,9%, una dintre cele mai scăzute valori din perioada de analiză 2002-2016.  Procentul este însă considerabil mai mare față de rata de activitate pentru populația feminină (care a avut în 2016 valoarea de 52%).Rata de activitate în mediul urban a avut, deasemenea evoluțiii oscilante în perioada 2002-2016, de +/- maxim 2%, în jurul valorii de 60%. În mediul rural rata de activitate a înregistrat scăderi continue din 2002, când se înregistra un procent de 70,9%, ajungând în 2016 la 54,5%. Situația este similară și la nivel național, însă procentul de scădere este mai mic de la un an la altul.

Din punct de vedere al educației și formării profesionale este relevantă rata de activitate a tinerilor din grupa de vârstă 15-24 ani. La nivel regional acest indicator are valori sub 37%, cea mai ridicată valoare fiind în 2002, de 36,8%, sub media națională, de 38,9%. Procentele au scăzut de la un an la altul, tendința de scădere a ratei de activitate a tinerilor manifestându-se cel mai acut în perioada 2002-2007 la nivel regional, în mod similar cu nivelul național; în anul 2008 în regiune s-a înregistrat o creștere semnificativă, de 5% față de anul anterior (de la 29,5% la 34,5%), pentru ca în perioada următoare să înregistreze diminuări continue, astfel că în anul 2016 rata regională de activitate a tinerilor era de 26,6%, sub media națională, de 28%.

Pe sexe, analiza cifrelor relevă faptul că rata de activitate  pentru populația masculină de 15-24 ani este mai mare decât pentru populația feminină, ca și la nivel național, pe toată perioada de anliză 2002-2016, iar din punct de vedere al evoluției cifrele urmăresc, în general, evoluția ratei totale de activitate, cu un maxim în 2008, la ambele sexe, peste mediile naționale. În 2016, în cazul populației masculine, procentul de la nivel regional, de 32,5%, era sub procentul național, de 33,9%, ca și în cazul populației feminine unde rata de activitate, de 20,3%, era sub 21,8%, valoarea înregistrată la nivel național.

Analiza pe medii de rezidență scoate în evidență faptul că, în intervalul 2002-2016, rata de activitate a tinerilor în mediul urban are valori mai mici decât media totală la nivel regional, în timp ce în mediul rural procentul depășește media regională. Situația este similară cu cea de la nivel național pentru cea mai mare parte a perioadei de analiză. Tendința generală este de diminuare a activității tinerilor, indiferent de mediul de rezidență.