Nevoia de a pregăti o Strategie privind Investițiile în Infrastructura Instituțiilor de Învățământ (SIIIÎ) este rezultatul provocărilor pe care starea de fapt a lucrurilor din România anului 2016 le ridică. Elaborarea acestei strategii necesită analizarea unui volum substanţial de date, inclusiv date disparate cu privire la cerinţele instituțiile de educație și formare, tendinţele demografice, alternative de transport pentru elevi şi competenţele solicitate de piaţa forţei de muncă.

Fie că e vorba de faptul că decidenții se confruntă cu mai multe provocări, ca de exemplu aspecte de natură financiară, socială, organizațională și pedagogică ce trebuie rezolvate pe termen scurt, mediu și lung sau că există tendințele demografice și de migrație, provocările sunt numeroase.

În plus, investițiile în infrastructura de învățământ sunt scumpe, iar în România, cheltuielile pentru educație sunt printre cele mai scăzute din Europa. Pe partea socială, copiii care rămân în afara sistemului de învățământ provin, de obicei, din medii dezavantajate, inclusiv din comunitățile Rome. Când vine vorba de investițiile în infrastructura de educație și formare din România, actualul model descentralizat de luare a deciziilor din România necesită eforturi pentru coordonare și reglementare.

O altă problemă e determinată de faptul că elevii români continuă să aibă rezultate slabe la învățătură: în ciuda progresului recent, elevii de 15 ani din România continuă să aibă rezultate sub media OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) la matematică, citire și științe.

În final, demografia în schimbare a României necesită un echilibru între reforme de politici ce vizează educația și economia, având în vedere populația îmbătrânită și în scădere și migrarea forței de muncă spre alte state europene.

stats

Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare împreună cu echipele de lucru din cadrul CNDIPT și MENCȘ au elaborat o primă schiță a strategiei, care are în vedere următoarele aspecte:

  • În momentul de față, unele dintre cele mai importante provocări din educație sunt legate de calitatea, relevanța și eficiența educației, nu de acces. Multe guverne au făcut eforturi pentru a le asigura elevilor locuri în școli, iar acum își concentrează eforturile pe îmbunătățirea sistemelor de învățământ.
  • Nivelul populaţiei de vârstă şcolară diferă considerabil de la judeţ la judeţ, reflectând tendinţele demografice de ansamblu. Dintre cele 42 de judeţe ale României (41 de judeţe plus Municipiul Bucureşti), 86% prezintă un declin al populaţiei de vârstă şcolară (între 5 şi 19 ani). În acelaşi timp, populaţia de vârstă şcolară este în creştere în şase judeţe: Cluj, Galaţi, Hunedoara, Ilfov, Prahova şi Timiş, dar şi între aceste judeţe se constată diferenţe semnificative în ceea ce priveşte cererea actuală.
  • Capacitatea de şcolarizare şi rezultatele elevilor. Mai mult de 10 judeţe din România prezintă o capacitate de şcolarizare insuficientă şi, în medie, performanţe slabe la examenul de bacalaureat, fapt care indică necesitatea unei analize aprofundate a modului în care infrastructura şcolară poate afecta rezultatele elevilor.
  • Infrastructura de învățământ și rezultatele elevilor. Un punct de plecare pentru evaluarea dovezilor privind infrastructura de învățământ îl reprezintă recunoașterea faptului că cei care formulează politici trebuie să ia două decizii legate de infrastructură: localizarea acesteia și calitatea sa.